Paralizia provocata de capuse

Tratamentul de baza este prinderea capuselor.

Este un tip de paralizie ce apare la câine în urma muşcăturii/înţepăturii de căpuşă. Căpuşa este unul din cei mai periculoşi paraziţi, deoarece substanţa inserată de aceasta în pielea animalului gazdă (câine, pisică, şobolan), are efect asemănător unei anestezii locale, foarte toxice, care uneori poate provoca moartea animalului.
De curând s-au descoperit trei tipuri de căpuşe-femele originare din Australia (Dermacentor variabilis, D. andersoni, şi Ixodes holocyclus), deosebit de periculoase, care pot îmbolnăvi orice mamifer prin toxinele pe care le elimină. Este  afectat,  în principal, sistemul nervos al animalului.
Ulterior, în urma înţepăturii, este provoacată paralizia musculară, muşchii afectaţi slăbind, pierzându-şi tonusul.
La unele animale poate afecta serios doar membrele posterioare, dar nedepistată, această boală poate evolua, paralizând şi alte grupe de muşchi, precum cei care facilitează respiraţia.
Când apar prime simptome?
De obicei, simptomele apar la 5-7 zile după ce căpuşa sau căpuşele au început să se hrănească. Mai multe înţepături simultane provocate de una sau mai multe căpuşe, pot declanşa paralizia şi implicit  imposibilitatea câinelui de a se mai deplasa.
La început se observă o slăbire şi o lipsă de coordonare la picioarele din spate. După câteva ore de la depistarea acestor prime simptome, picioarele din faţă îşi vor pierde mobilitatea, iar câinele nu se va mai putea mişca deloc.
De asemenea, se vor observa la animalul respectiv, îngreunarea respiraţiei, mestecarii sau înghiţirii. Nu sunt prezente indicii care să arate că animalul are febră. Câinele sau animalul aflat în această condiţie poate muri în câteva ore după ce şi muşchii ajutători în respiraţie vor fi paralizaţi. Animalul va muri prin asfixiere.
Cum poate fi depistată paralizia provocată de căpuşă?
Diagnosticarea se face de regulă după ce animalul a avut primele convulsii, primele crize provocate de slăbirea capacităţii de deplasare. Sezonul când căpuşele se înmulţesc şi “atacă” este cel cald, controlul amănunţit al blănii/părului animalelor este foarte necesar. Cu cât acestea sunt găsite mai devreme şi împiedicate a se înmulţi, şansele ca animalul să se recupereze cresc.
Tratamentul de bază al acestei afecţiuni este de regulă unul rudimentar şi la îndemâna oricui – prinderea căpuşelor şi împiedicarea inmultirii lor. În cazul animalelor deja afectate de acest tip de paralizie, se pot administra anti-toxine, medicamente cu efect rapid asupra substanţelor toxice deja secretate.
Cel mai bun medicament, în acest caz, este prevenţia. Supravegheaţi-vă câinele sau animalul de companie când îl scoateţi afară, şi, mai ales, inspectaţi blana la întoarcerea de la plimbare!
S-a descoperit că pisicile sunt mult mai rezistente la acest tip de toxină decât câinii.