Intoxicatia cu plumb la caini

Plumbul afectează numeroase organe interne

Numim intoxicaţie sau otrăvire cu plumb situaţia în care nivelul de plumb din sângele câinelui devine suficient de mare pentru a cauza simptome. Cel mai adesea sunt afectaţi câinii care ingerează bucăţi de vopsea pe bază de plumb sau praf cu ocazia remodernizării locuinţelor, dar şi aceia care înghit bucăţi de obiecte cu un conţinut mare din acest metal (jucării, obiecte folosite la pescuit, elice etc.).
Apa care trece prin conducte de plumb poate avea o concentraţie serioasă, precum şi apa servită în vase ceramice lăcuite necorespunzător. De obicei, simptomele apar când câinele înghite o cantitate mai mare de plumb într-un timp scurt (dacă linge vopsea sau înghite praf cu un conţinut mare din acest metal, cam în două zile). Cu toate aceastea, şi cantităţi mai reduse introduse în organism de-a lungul timpului se pot acumula, determinând apariţia simptomelor.
Care sunt simptomele?
Plumbul afectează numeroase organe interne, în special sistemul gastro – intestinal şi cel nervos. Simptomele includ lipsa poftei de mâncare, vomitat, dureri abdominale, costipaţie şi apoi diaree, mestecatul în gol, orbire, crize, spasme musculare, schimbări comportamentale, rotire şi lipsa coordonării.
Cum se stabileşte diagnosticul?
Un diagnostic iniţial se realizează pe baza istoricului expunerii la plumb, semne clinice şi răspunsul la tratamente. Intoxicaţia cu plumb ar trebui luată în considerare de fiecare dată când un animal (sau un om!) prezintă simptome la nivelul sistemelor gastro – intestinal şi nervos. Examinarea sângelui la microscop poate arăta anomalii ale celulelor roşii, deşi nu acesta este un test definitoriu, ci verificarea concentraţiei de plumb din sânge. Dacă animalul moare, diagnosticul se poate afla în urma verificării concentraţiei de plumb din ficat.
Care este tratamentul?
Scopul tratamentului este, în primul rând, eliminarea plumbului rămas în tractul gastro – intestinal prin inducerea vomitatului dacă expunerea este recentă sau în mod chirurgical, dacă este cazul. Celelalte simptome sunt şi ele tratate separat. Tratamentul specific presupune coagularea plumbului din sânge. Alte tratamente includ penicilamina şi tiamina. După tratament, analizele de sânge ar trebui refăcute pentru a se verifica nivelul plumbului.
Cum se previne intoxicaţia cu plumb?
În primul rând, trebuie prevenită ingerarea plumbului de către câine. De exemplu, dacă va reamenajaţi locuinţa şi folosiţi vopsea sau alte substanţe pe bază de plumb, nu-i permiteţi câinelui să intre în zona respectivă, deoarece poate să înghită bucăţi de vopsea sau praf. Orice obiect care conţine plumb trebuie ţinut departe de animale şi copii. Dacă un animal din casă este diagnosticat cu intoxicaţie cu plumb, ar trebui să testaţi şi celelalte animale şi chiar şi oamenii, în special pe cei mici.